O carte cu șapte peceți

O carte cu șapte peceți, o carte stă închisă
În mâna Dumnezeului Sfânt, în mâna Sa întinsă
Și un înger puternic din ceruri striga:
„Cine-i vrednic s-o poată deschide?”
Nici îngerii din cerul înalt, nici sfinții care cântă,
Nici unul vrednic nu s-a găsit să ceară Cartea Sfântă!
Dar deodată-n picioare apare
Un Miel ce părea junghiat și zbrobit!
Cu ochii în lacrimi, de dragoste plini,
Pentru noi a murit răstignit!

/: Vrednic este mielul ce a fost junghiat!
Să primească slavă, slavă ne-ncetat! :/

Din ceruri Isus a venit, lăsat-a slava toată
Și-n lume, pentru că ne-a iubit, ne-a căutat odată,
Să ne spună că este un cer minunat
Și-o veșnică viață-n mărire;
Și-a murit pe Calvar să putem fi iertați;
Minunată-i a Sa mântuire!